‏ Matthew 14:22-33

Isus umblă pe mare

(Mc. 6:45-51; Ioan 6:16-21)

22Imediat după aceea, Isus i-a grăbit pe ucenici să se urce în barcă și să traverseze marea înaintea Lui, în timp ce El va trimite mulțimile acasă. 23După ce a trimis mulțimile acasă, Isus S-a urcat pe munte, doar El singur, ca să Se roage. Se înserase, iar El era singur acolo. 24Barca se îndepărtase deja la mai multe stadii ▼
▼O stadie (gr.: stadios) măsura aproximativ 185 m.
 de țărm și era lovită de valuri, pentru că vântul era împotrivă.

25În a patra strajă a nopții, Isus a venit spre ei, umblând pe mare. 26Când ucenicii L-au văzut umblând pe mare, s-au înspăimântat și au zis: „Este o stafie!“. Și au țipat de frică.

27Dar Isus le-a vorbit imediat și le-a zis:

‒ Îndrăzniți! Eu sunt! Nu vă temeți!

 28Petru, răspunzându-I, a zis:

‒ Doamne, dacă ești Tu, poruncește-mi să vin la Tine pe ape.

 29 Isus i-a zis:

‒ Vino!

Petru a coborât din barcă și a început să umble pe ape și să vină la Isus.

 30Dar când a văzut că vântul este puternic, i s-a făcut frică și, fiindcă începea să se scufunde, a strigat, zicând:

‒ Doamne, salvează-mă!

 31Isus a întins imediat mâna, l-a apucat și i-a zis:

‒ Puțin credinciosule! De ce te-ai îndoit?

 32După ce s-au urcat în barcă, vântul a încetat. 33Cei din barcă I s-au închinat, zicând: „Cu adevărat, Tu ești Fiul lui Dumnezeu!“.


Copyright information for RonNTR
The selected Bible will not be clickable as it does not support the Vocabulary feature. The vocabulary is available by hovering over the verse number.