‏ Joshua 6Summary

Cucerirea Ierihonului

1Ierihonul era închis și fortificat din cauza fiilor lui Israel. Nimeni nu ieșea din el și nimeni nu intra în el.

2 Domnul i-a zis lui Iosua: „Iată că dau în mâna ta Ierihonul, cu regele și războinicii lui viteji. 3Toți oamenii pregătiți de război să înconjoare cetatea, ocolind-o doar o singură dată. Așa să faceți timp de șase zile. 4Șapte preoți să ducă înaintea Chivotului șapte trâmbițe din corn de berbec. În ziua a șaptea să înconjurați cetatea de șapte ori, iar preoții să sune din trâmbițe. 5Când se va suna din trâmbița din corn de berbec, când veți auzi sunetul trâmbiței, tot poporul să scoată strigăte puternice. Atunci zidul cetății va cădea, iar poporul va ataca, fiecare om drept înainte!“.

6Iosua, fiul lui Nun, a chemat preoții și le-a zis: „Luați Chivotul legământului, iar cei șapte preoți să poarte cele șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea Chivotului Domnului“. 7Apoi a zis poporului: „Porniți și înconjurați cetatea, iar oamenii înarmați să pornească înaintea Chivotului Domnului“.

8După ce Iosua a vorbit poporului, cei șapte preoți care duceau cele șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea Domnului au trecut în față, sunând din trâmbițe, iar Chivotul legământului Domnului venea în urma lor. 9Oamenii înarmați au trecut în fața preoților care sunau din trâmbițe, iar ariergarda urma Chivotul. În timp ce mergeau, preoții sunau din trâmbițe. 10Iosua a poruncit poporului, zicând: „Să nu strigați, să nu vi se audă vocile și să nu vă iasă niciun cuvânt din gură, până în ziua când vă voi spune: «Strigați!». Atunci să strigați“.

11Chivotul Domnului a înconjurat cetatea, ocolind-o doar o dată. Apoi au intrat în tabără și au înnoptat acolo.

12Iosua s-a sculat dimineața, iar preoții au luat Chivotul Domnului. 13Cei șapte preoți care duceau cele șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea Chivotului Domnului mergeau sunând din trâmbițe. Oamenii înarmați mergeau înaintea lor, iar ariergarda mergea în urma Chivotului Domnului. În timp ce mergeau, se suna din trâmbițe. 14Au mai înconjurat o dată cetatea și în cea de-a doua zi, după care s-au reîntors în tabără. Așa au făcut timp de șase zile.

15În ziua a șaptea, s-au sculat dimineața și au înconjurat cetatea în același fel, dar de șapte ori. Doar în ziua aceasta au înconjurat cetatea de șapte ori. 16A șaptea oară, în timp ce preoții sunau din trâmbițe, Iosua a poruncit poporului: „Strigați, fiindcă Domnul v-a dat cetatea! 17Cetatea cu tot ce-i în ea să fie dată Domnului spre nimicire. Să rămână în viață doar prostituata Rahab și toți cei ce sunt în casă cu ea, fiindcă a ascuns mesagerii trimiși de noi. 18Însă aveți grijă să nu luați nimic din ceea ce trebuie dat spre nimicire, pentru ca să nu fiți și voi dați spre nimicire sau să puneți tabăra lui Israel în pericol de nimicire și s-o tulburați. 19Tot argintul și aurul, precum și toate obiectele din bronz și din fier sunt închinate Domnului și vor intra în vistieria Domnului“.

20Poporul a scos un strigăt și apoi s-a sunat din trâmbițe. Când poporul a auzit sunetul de trâmbiță, a scos un strigăt puternic de război și zidul s-a prăbușit. Poporul a înaintat în cetate, fiecare om în dreptul său, și a capturat cetatea. 21Au dat spre nimicire, trecând prin ascuțișul sabiei, tot ce se afla în cetate: bărbat și femeie, tânăr și bătrân, boi, oi și măgari.

22Iosua le-a poruncit spionilor: „Intrați în casa acelei prostituate și scoateți-o afară împreună cu tot ceea ce-i aparține, după cum i-ați jurat!“. 23Tinerii spioni au intrat și au scos-o afară pe Rahab, pe tatăl ei, pe mama ei și pe frații ei și pe toți ceilalți ai ei. Ei au scos afară întregul ei clan și i-au așezat în afara taberei lui Israel.

24Au ars cetatea împreună cu tot ce era în ea, nu însă și argintul, aurul și obiectele din bronz și din fier, care au fost puse în vistieria Casei Domnului. 25Iosua i-a lăsat în viață pe prostituata Rahab, familia tatălui ei și pe toți cei ai ei. Și, astfel, ea a locuit în mijlocul lui Israel până în ziua aceasta, deoarece a ascuns mesagerii trimiși de Iosua să cerceteze Ierihonul.

26Cu acea ocazie, Iosua a rostit următorul blestem: „Blestemat să fie înaintea Domnului omul care se va ridica și va reconstrui cetatea aceasta a Ierihonului.

Cu prețul întâiului său născut
să-i pună temelia
și cu prețul celui mai tânăr
să-i așeze porțile“.
27 Domnul a fost cu Iosua și faima lui s-a răspândit în toată țara.